Just Blues

blues, folk, americana si alte radacini

Posts Tagged ‘just blues’

Montagne russe. Matematica bluesului

Posted by Victor pe 03/06/2009

Armonie blues in 12 masuri

Armonie blues in 12 masuri

 

Un profesor american de matematica, Jason Brown pe nume, si-a pus in minte sa dezlege misterul bluesului.

Mai precis sa explice prin modelare matematica de ce structura clasica in 12 masuri a bluesului a devenit cea mai folosita progresie din muzica moderna, de la rock’n’roll la jazz.

Mai intai, daca vreti sa va faceti o idee ce e cu aceasta progresie armonica de blues, urmariti filmuletul urmator.

Ei bine, profesorul Brown spune ca a gasit cheia succesului enorm al progresiei blues in 12 masuri (structura armonica preluata aproape peste tot in rockul clasic, dar si in country si jazz). El vorbeste despre o structura armonica „perfecta”, care echilibreaza de minune momentele de tensiune cu cele de eliberare, suisurile cu coborasurile, oferind o experienta similara cu cea a calatoriei intr-un motagne russe. „Country-ul nu are are o succesiune fixa de acorduri care sa subintinda toate melodiile, in vreme ce jazzul are o varietate de progresii armonice mult mai mare”, spune Brown.  

Cei interesati de modelarea matematica a structurii armonice a bluesului, pot gasi articolul aici (p. 13-15). Apoi ascultati un blues (un „metablues” daca ma gandesc mai bine) dedicat cui altcuiva decat celebrului „12 Bar Blues”.

Reclame

Posted in Stiri | Etichetat: , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

Pe masa de spital

Posted by Victor pe 02/06/2009

Faceti cunostinta cu dl. Allen Toussaint, textier, pianist si mai cu seama producator al unor artisti de soi iviti din fertilul New Orleans (Dr. John, Lee Dorsey). A scris melodii pentru mai-marii soulului anilor ’60 si a avut timp sa scrie si pentru The Who sau Rolling Stones. La batranete l-a apucat dorul de jazz. Acel jazz, caruia in interbelicul din New Orleans toata lumea ii spunea „blues”. Dupa o colaborare interesanta (spre folk si bluegras) cu Elvis Costello, anul acesta Toussaint a scos un nou CD, „The Bright Mississippi”. Ascultati de pe noul LP un standard plin de melancolie care povesteste despre barbatul care-si gaseste femeia moarta la spital.

St. James Infirmary Blues” este o piesa devenita celebra in anii ’20, insa numele compozitorului n-a ramas in memoria colectiva (unii atribuie totusi melodia promotorului de jazz Irving Mills). Piesa a circulat in diverse variante, fiind interpretata de lume buna, de la King Oliver si Cab Calloway la Dr. John si White Stripes. Iata mai jos varianta clasica a lui Louis Armstrong (dupa clip aveti si versurile).

I went down to St. James Infirmary,
Saw my baby there,
Set down on a long white table,
So sweet, so cold, so fair.
Let her go, let her go, God bless her,
Wherever she may be,
She can look this wide world over,
She’ll never find a sweet man like me.
When I die, want you to dress me in straight-leg shoes,
Box back coat and a stetson hat,
Put a 20 dollar gold piece on my watch chain,
So the boys’ll know that I died standing pat.

Posted in Recomandari | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Jimi Hendrix, ucis de managerul sau?

Posted by Victor pe 31/05/2009

409021661_4f0ddbaf9a_mVestea-bomba este dezvaluita de James Wright, un membru al echipei care-l insotea pe chitaristul-vrajitor in turneele sale.

Varianta oficiala spune ca Hendrix a murit in camera unui hotel din Londra sufocat in somn cu propria voma. Reactia a fost provocata de alcool combinat cu o supradoza de somnifere. Unul dintre oamenii din echipa de turneu a legendarului chitarist rescrie insa istoria rockului. James “Tappy” Wright sustine ca moartea lui Hendrix ar fi fost provocata de managerul lui Hendrix, Michael Jeffery. Vestea apare in cartea “Rock Roadie” care va fi publicata in luna iunie, potrivit cotidianului “Telegraph“.

Autorul cartii, James Wright, sustine ca managerul i-ar fi marturisit la un pahar de alcool crima care-i apasa constiinta. “Si acum aud parca acea discutie si il vad pe omul pe care-l cunosteam atat de bine cu o fata palida si cu mainile tremurand pe pahar”, scrie Wright in cartea sa.

Potrivit insotitorului lui Hendrix, managerul chitaristului i-ar fi marturisit urmatoarele:

“Eram in Londra in noaptea mortii lui Jimi, eram impreuna cu niste prieteni. Am ajuns la hotelul sau, am luat un pumn de somnifere si i le-am infundat pe gat, dupa care am varsat pe trahee cateva sticle cu vin. Trebuia sa fac asta. Pentru mine, Jimi era mai valoros mort decat viu. Netrebnicul voia sa ma paraseasca. Daca l-as fi pierdut, as fi pierdut totul”.

In urma mortii lui Hendrix din septembrie 1970, managerul a incasat 1,94 milioane de dolari, valoarea asigurarii de viata a lui Hendrix. Confesiunea ar fi fost facuta in 1973, la doi ani inainte ca Jeffrey sa se stinga in urma unui accident aviatic. (articol publicat in editia online a ziarului „Cotidianul„)

Posted in Stiri | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Noul Hendrix al muzicutei

Posted by Victor pe 30/05/2009

Jason Ricci (sursa: www.eclectogroove.com)

Jason Ricci (sursa: http://www.eclectogroove.com)

Blues, rock psihedelic, funk, jazz si acorduri orientale, plus o energie si un look punk, cam asta e reteta straniului muzicutist Jason Ricci si a trupei sale New Blood.  „Ambasadorul bluesului pentru urmatoarea generatie” il numeste revista online „BluesWax”. Aceeasi publicatie il asemuieste pe tanarul muzician din Nashville, Tennessee, cu vrajitorul Jimi Hendrix. Caci Ricci pare sa revolutioneze muzicuta cu acelasi curaj pe care l-a dovedit si Hendrix cand reinventat chitara electrica.

„Putem sa avem incredere in Ricci ca ne va fi calauza potrivita spre noi teritorii muzicale si ca ne va insoti teferi inapoi acasa, imbogatiti cu experienta sa. Nu este bluesul din vremea buncii, dar ai putea-o s-o surprinzi batand ritmul din picior”, scrie „BluesWax”. Albumul lansat in aceasta primavara se cheama „Done With the Devil”. Ascultati doua piese de pe discul lui Ricci si compania.

Jason Ricci are abia 34 de ani si a fost nominalizat in 2009 la Blues Music Awards la categoria interpretilor la muzicuta. Omul a devenit celebru printre internauti multumita sumedeniei de clipuri educative postate pe YouTube si dedicate cantatului la muzicuta (cum sa sufli in ea, ce fel de muzicuta sa-ti cumperi, cum sa interpretezi iute la armonica etc.). Asa a reusit sa aduca la concerte sale oameni care nu mai intrasera in viata lor intr-un bar cu muzica pe viu. „Interpretii lor favoriti la muzicuta nu erau tipi ca Little Walter, Kim Wilson sau Charlie Musselwhite”, ci muzicutisti necunoscuti care stau acasa si fac filmulete cantand la muzicuta, povesteste Ricci.

Simbolurile new age prezente pe tricouri, pe tatuaje sau pe pagina online a lui Ricci n-ar trebui sa va sperie. Muzicutistul spune pe blogul sau ca simbolistica pe care o foloseste n-are de a face nici cu satanismul, nici cu miscarile oculte, cat cu ideea (si aici e vorba despre pentagrama) ca „puterea spiritului este deasupra materiei, ca spiritul este superior trupului, ca totul tine de vointa divina”. Amin…

Posted in Portrete, Recomandari | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

„Singur ca o printesa cu par pe picioare”

Posted by Victor pe 23/05/2009

Cam asa suna unul din versurile piesei „Singur” compuse de Daniel-Silvian Petre, solistul trupei timisorene Survolaj, refacuta acum doi ani (dupa o pauza de mai bine de un deceniu). 

El mi-a povestit in „Cotidianul” cate ceva despre albumul lansat in aceasta luna si despre cum au tesut in jurul unor hituri mai vechi needitate pe primele doua discuri (“Hora de baieti” pe versuri de Arghezi ori “Cantecul ploaiei” pe versuri de Macedonski) melodii mai noi destinate initial unui proiect solo (“Singur”, “Cel mai iubit dusman al meu”).

Cat despre soundul noului disc, vocalul Survolaj spune:

“Toti cei patru membri ai trupei Survolaj venim din zone muzicale diferite, asa ca piesele nu seamana intre ele. Ne place foarte mult bluesul, ne place rockul psihedelic, iar în anii de pauză fiecare am plecat urechea la jazz. Am invatat şi lectia lui Kurt Cobain, anume că se poate face muzica buna si din doua acorduri si ca nu e nevoie sa-ti etalezi talentele in piese de 18 minute”.

Trupa banateana de rock blues (cu influente de progresiv, funky, grunge si cu o interesanta preluare dupa „Blestemul” Mariei Tanase) si-a lansat deja proaspatul LP intr-un concert timisorean. Cel de-al treilea disc, “Strazi bantuite de noapte”, va fi lansat si la Bucuresti.

Pe 27 mai, Survolaj va canta la clubul Hala in deschiderea chitaristului rock blues Lance Lopez, iar dupa doua zile, pe 29 mai, va reveni cu lansarea propriu-zisa in clubul Big Mamou, unde solistul va promova şi cea de-a doua sa carte de poezie, “Napalm D’Or”.

Posted in Albume, Concerte, Stiri | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 Comment »

“The Killer Guitar”: din Texas pana-n Buzau

Posted by Victor pe 18/05/2009

POSTER LL.cdrLance Lopez, unul dintrei cei mai buni chitarişti ai generaţiei sale (i se spune ”Axe-ripper”, „Texas Riff Master”, „Texas Axeslinger”, „The Killer Guitar“, One-man-rock- machine) va trage la Big Mamou, aflu de pe pagina online a clubului bucurestrean.

Chitaristul de blues-rock aflat intr-un turneu european va mai concerta si in clubul Hala din Capitala, unde opening actul se anunta extrem de interesant: trupa Survolaj revine cu un nou album, dar si cu un nou volum semnat de solistul-poet Daniel-Silvian Petre (pentru mai multe detalii, vezi aici).

Miniturneul romanesc include si Timisoara, Cluj si Buzau (vezi datele de mai jos). Ce nu mi-e clar e ce se intampla intre 24 si 26 mai la Bucuresti. Are cineva idee despre ce emisiuni tv e vorba si unde este acel „Bucharest Blues Club”?

Lance Lopez s-a născut în oraşul Shreveport din statul Louisiana în anul 1977. In 2001, a castigat premiul pentru Trupa Blues a Anului oferit la festivitatea Dallas Music Awards. A cantat in deschiderea mai-marilor bluesului. Exemple: Steve Vai, Jeff Beck, B.B. King.

Anul trecut a deschis concertele unor trupe legendare, precum ZZ Top, Whitesnake, Def Leppard sau Ten Years After. Si era sa uit ce era mai important: Lance este un demn urmas al lui Jimi Hendrix. Si nu-l face deloc de rusine (vedeti clipul de mai jos).

UPDATE (20 mai): Potrivit organizatorilor de la Event Plus, care se ocupa de concertul din clubul Hala al lui Lance Lopez, in Bucuresti vor fi pana la urma doua concerte: la Hala si la Big Mamou. Restul tine de faptul ca artistul nu si-a actualizat pagina de MySpace. De fapt, pe 24 mai, bluesmanul texan va ajunge la Falticeni. Mai multe aici.

May 23 2009 8:00P
BLUE NOTE CLUB TIMISOARA – ROMANIA
May 24 2009 8:00P
BUCHAREST BLUES CLUB BUCHAREST – ROMANIA
May 25 2009 9:00P
TV SHOW BUCHAREST – ROMANIA
May 26 2009 8:00P
TV SHOW BUCHAREST – ROMANIA
May 27 2009 8:00P
HALA DE CONCERTE BUCHAREST – ROMANIA
May 28 2009 8:00P
MY WAY CLUB CLUJ (KLAUSENBURG) – ROMANIA
May 29 2009 8:00P
TESSANCE CLUB BUZAU – ROMANIA
May 30 2009 8:00P
BIG MAMOU CLUB BUCHAREST – ROMANIA
May 31 2009 8:00P
BLUES CLUB TEMISVAR – ROMANIA

Posted in Concerte, Stiri | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »

Trance blues cantat de un anticar (Blues Music Awards, partea a 3-a)

Posted by Victor pe 10/05/2009

Otis Taylor

Otis Taylor, sursa: omebanjos.com

La recenta festivitate a Blues Music Awards 2009, la categoria cel mai bun interpret de banjo a castigat un personaj extrem de interesant, bluesmanul si anticarul Otis Taylor. S-a nascut in Chicago, in 1948, si mai canta la mandolina, violoncel, muzicuta, chitara si voce. Revista „Guitar Player” il numea „cel mai relevant artist de blues din prezent”. Canta impreuna cu fiica sa (care pe langa bas, vine si cu un strat vocal suplimentar), transmitand mai departe traditia muzicala mostenita de la tatal sau, un „socialist si un adevarat bebopper”, cum il numeste Otis.

A invatat banjo la Centrul de Folclor din Denver (da, in SUA exista peste tot asemenea centre si nu e nici o rusine sa frecventezi muzica traditionala, „populara” i-am spune noi) si tot acolo a inceput sa asculte din plin blues (Mississippi John Hurt) si country blues. Pe la finele anilor ’60 a initiat cateva proiecte de blues, insa in 1977 si-a intrerupt cariera de muzician, pentru a deveni anticar. In 1995, se intoarce pe scena, venind cu o serie de influente afro combinate cu chitari psihedelice. Toata povestea asta este marketata in anii 2000 drept „trance-blues”. Nu e vorba despre stiu eu ce fuziune cu trance-ul discoman, ci titulatura se refera la armoniile minimale si ritmurile alerte care te duc cu gandul la tobele si vocile samanilor africani. Ascultati piesa bluegrass „Little Liza Jane” interpretata de Otis Taylor.

Posted in Portrete, Stiri | Etichetat: , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a Comment »